
Jean-Paul Gasparian in recital sottu à e stelle, da Chopin à Liszt, di fronte à u mare.
« VITALITÀ, PIENEZZA DI L'INCARNATU DI U SONU, MODELLATU CUN SOAVITÀ È PUTENZA, ESALTANU L'UMANITÀ DI STE PAGINE IN UN ALLEAGIU DI FERVORE È DI SENSUALITÀ TANTU GHJUSTU QUANTU IRRESISTIBILE. » Pascal Brissaud-Ecrepont -CLASSICA
Ci sò cuncerti chì ùn anu bisognu di sala. U parvisu di a chjesa latina di Cargèse, di fronte à u mare, offre per stu recital un quadru senza equivalente : celu apertu, luce di l’estate corsa, è u silenziu attentu d’una notte d’aostu.
Natu in Paris in 1995, diplomatu di u CNSM di Paris è di u Royal College of Music di Londra, numinatu à e Victoires de la musique classique in a categuria Révélation soliste instrumental, Jean-Paul Gasparian s’hè impostu cum’è una di e persunalità e più singulare di u pianò francese. Salutatu da Classica cum’è unu di i pianisti i più prumettenti di a so generazione, ellu cunghjuga una virtuosità intensa, una larga paletta di sfumature è una intelligenza di u fraseghju chì s’adattanu à tutte l’estetiche.
U prugramma di sta sera chjama trè seculi di geniu pianisticu. Chopin prima, cù e so Mazurkas, a so Polonaise è e so Valses, per una immersione in u lirismu slavu u più intimu. Michel Petrossian dopu, cù e so Miniatures cycladiques, opera di u tempu prisente chì dialoga cù u Mediterraniu. Liszt infine, trasfigurendu Verdi : l’Aida è Rigoletto sublimati da u pianò, in duie parafrasi d’una virtuosità abbagliante.
Una sera rara, à l’incrociu di u romanticisimu è di u mondu cuntempuraneu, purtata da un artista à u culmine di a so arte.
Parvisu di a chjesa Latina 20130 Cargèse GPS 42,13378° N, 8,59631° E